Ce înseamnă bogăția la Cluj? Peste 1700 de clujeni au între 6-10 locuințe, iar 300 până la 20

În Cluj-Napoca, bogăția se poate măsura și în numărul de proprietăți imobiliare deținute. Peste 1700 de clujeni au între 6 și 10 locuințe, în timp ce aproximativ 300 de persoane controlează între 11 și 20 de proprietăți.

Situația locuințelor din Cluj-Napoca a atins un punct critic, cu o polarizare accentuată între cei care dețin multiple proprietăți și cei care se confruntă cu dificultăți în a-și găsi un loc de trai decent. În ultimii patru ani, s-a observat o creștere semnificativă a numărului de persoane care dețin zeci de imobile, accentuând inegalitatea pe piața imobiliară locală.

Concentrarea excesivă a proprietății: simptom al inegalității

O elită imobiliară: Peste 300 de clujeni controlează un număr impresionant de locuințe, între 11 și 20, ceea ce denotă o acumulare semnificativă de capital imobiliar. Această concentrare extremă a proprietății creează o piață imobiliară distorsionată, unde resursele sunt concentrate în mâinile unui număr restrâns de persoane.

Creșterea alarmantă a proprietarilor multipli: Numărul celor care dețin între 5 și 10 locuințe a crescut cu 70% în ultimii ani, ajungând la aproape 1.800 de persoane. Această creștere exponențială indică o tendință îngrijorătoare de speculă imobiliară și de transformare a locuințelor în active financiare, mai degrabă decât în spații de locuit.

• UNTOLD 2026: Sadhguru la UNTOLD ONE cu un mesaj despre echilibru interior și sănătate mintală
• Investiție de 255 milioane lei la Cluj: UMF „Iuliu Hațieganu” ridică cel mai mare hub academic și de cercetare medicală din Sud-Estul Europei
• Investiție PNRR de 32,6 milioane lei la Cluj-Napoca: Noul Centru de Colectare prin Aport Voluntar s-a deschis pe o suprafață de 1,4 hectare
• Clujana redevine un brand al viitorului: Fosta platformă industrială se transformă în hub regional de inovare și tehnologie
• EC 2026: Peste 262.000 de participanți, show-uri legendare cu The Cure și Keanu Reeves, și primele bilete pentru 2027

Criza locuirii: o problemă socială acută

Accesibilitate precară: Concentrarea proprietății contribuie la creșterea artificială a prețurilor locuințelor și a chiriilor, ceea ce face ca locuințele decente să fie inaccesibile pentru mulți clujeni, în special pentru tineri și familii cu venituri medii sau reduse.

Presiune financiară: Mulți clujeni sunt nevoiți să aloce o parte semnificativă din veniturile lor pentru a plăti chirii sau credite ipotecare, ceea ce afectează negativ calitatea vieții și capacitatea de a face față altor cheltuieli esențiale.

Apeluri la acțiune: ONG-uri precum „Căși Sociale ACUM” atrag atenția asupra acestei crize și solicită autorităților locale să ia măsuri urgente pentru a dezvolta locuințe sociale publice și pentru a reglementa piața imobiliară.

Responsabilitatea autorităților locale

Utilizarea eficientă a resurselor: Activiștii solicită Primăriei Cluj-Napoca să utilizeze excedentul bugetar de 707 milioane de lei pentru a construi locuințe sociale și pentru a sprijini accesul la locuințe decente.

Transparență și eficiență: Se critică lipsa de transparență și eficiență în gestionarea fondurilor publice, precum și costurile excesive ale primăriei pentru construcția de locuințe sociale.

Gestionarea patrimoniului imobiliar: Se solicită o gestionare mai eficientă a terenurilor primăriei și reconversia acestora în locuințe sociale.

Această situație nu este unică pentru Cluj-Napoca, ci reflectă o problemă mai largă a urbanizării și a creșterii inegalităților în multe orașe din Europa. Cu toate acestea, Cluj-Napoca are oportunitatea de a deveni un model de bune practici în ceea ce privește gestionarea locuințelor și asigurarea unui acces echitabil la locuințe decente pentru toți cetățenii săi.