Centura Cluj: Urmează exproprieri pentru clujeni. Vezi dacă ești pe lista despăgubirilor de 4,8 milioane de lei - InstaNews Cluj
ACASĂ Administrație și Politică Centura Cluj: Urmează exproprieri pentru clujeni. Vezi dacă ești pe lista despăgubirilor de 4,8 milioane de lei
Administrație și PoliticăInfrastructură și InvestițiiȘtiri Regiunea Nord-Vest

Centura Cluj: Urmează exproprieri pentru clujeni. Vezi dacă ești pe lista despăgubirilor de 4,8 milioane de lei

Distribuie
Hartă Centura Metropolitană
Distribuie

Peste 90 de proprietăți din zona Borhanci sunt incluse în culoarul de exproprieri pentru drumurile de legătură care vor asigura conectivitatea cu viitoarea Centura Metropolitană Cluj.

Votul decisiv are loc vineri în Consiliul Local, deschizând calea unei investiții vitale care va reconfigura traficul din cartierul Gheorgheni spre viitoarea centură metropolitană.

Nota de plată pentru deblocarea traficului: 4,8 milioane de lei

Administrația locală face încă un pas concret pentru materializarea celui mai așteptat proiect de infrastructură al deceniului din zona metropolitană. Documentația tehnică vizată de municipalitate creionează un culoar strategic ce se suprapune peste terenuri și clădiri aflate în prezent în proprietate privată. Pentru a elibera cei peste 25.000 de metri pătrați necesari organizării șantierului, bugetul local va suporta despăgubiri evaluate la peste 4,8 milioane de lei. Reprezentanții primăriei au precizat în documentele oficiale că procedura declanșează exproprierile pentru o „cauză de utilitate publică”, acesta fiind un demers birocratic obligatoriu pentru a elibera amplasamentul viitorului drum de legătură, denumit tehnic DL 31.

Conexiunea directă între Gheorgheni și Nodul 13

Odată finalizat, tronsonul DL 31, aferent Etapei a II-a a Drumului Transregio Feleac TR 35, va funcționa ca o arteră vitală pentru descărcarea traficului urban. Proiectul propune o modernizare și o reconfigurare masivă a rețelei stradale deja existente la granița dintre cartierul Gheorgheni și zona Borhanci. Scopul principal este canalizarea fluentă a curenților auto de pe axa Nord-Vest – Est a municipiului direct către Nodul 13 al viitoarei centuri metropolitane. Prin această resistematizare, șoferii clujeni ar trebui să beneficieze de un acces rapid la întreaga rețea periurbană, ocolind actualele puncte critice de congestie de pe strada Constantin Brâncuși sau din Piața Cipariu.

O rețea de 43 de milioane de euro susținută din banii clujenilor

Intervenția din zona Borhanci reprezintă doar o piesă dintr-un puzzle de infrastructură mult mai amplu, asumat financiar direct de Primăria Cluj-Napoca. Administrația a alocat aproximativ 43 de milioane de euro din bugetul propriu exclusiv pentru dezvoltarea a patru drumuri de legătură la centura ocolitoare. În cartierul Mănăștur, Drumul de legătură 22 va prelungi traseul străzilor Cernăuți, Basarabiei și Dimitrie Gusti spre Aleea Bâlea, printr-o investiție majoră de aproape 84 de milioane de lei. Tot în Mănăștur, DL 23 va prelua traficul de pe străzile Bucovina și Huedinului până la intersecția cu strada Mehedinți, la un cost de 32,4 milioane de lei, în timp ce pe strada Edgar Quinet se va suprapune DL 24, o lucrare evaluată la 32,9 milioane de lei. Pentru zona de Sud-Est, o a doua rută critică va fi DL 32, care va oferi locuitorilor din Borhanci o nouă ieșire spre oraș, independentă de actualul nod Brâncuși. Fiind amplasat parțial pe domeniul public, costurile de expropriere aici vor fi mai mici, dar investiția totală în acest sector se ridică la 61,2 milioane de lei.

Această ofensivă a exproprierilor marchează o tranziție necesară de la planșele de proiectare la intervenția efectivă în teren. Centura metropolitană a Clujului, o temă centrală a ultimelor cicluri electorale, a suferit numeroase amânări din cauza procedurilor de licitație prelungite și a necesității reevaluărilor financiare pe fondul inflației materialelor de construcții. Acum, prin asumarea drumurilor de legătură din fonduri locale, municipalitatea încearcă să accelereze conectivitatea cartierelor vechi și dense, precum Mănăștur, dar și a zonelor cu dezvoltare imobiliară recentă și adesea haotică, precum Borhanci și Edgar Quinet, la viitorul inel ocolitor. Rămâne de urmărit capacitatea administrației de a gestiona rapid litigiile inerente cu proprietarii expropriați și ritmul în care vor fi relocate zecile de kilometri de rețele de utilități, un detaliu tehnic subteran care, istoric vorbind, a blocat sau a întârziat majoritatea marilor șantiere din Cluj-Napoca.

Spune opinia ta despre acest subiect

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *