Inteligența artificială împarte brutal piața muncii. Categoria neașteptată de clujeni care tremură că își va pierde locul de muncă în fața noilor tehnologii

Un sondaj INSCOP recent arată o prăpastie digitală majoră în România, vizibilă și în județul Cluj. Tinerii din Cluj-Napoca, un puternic pol IT, folosesc zilnic inteligența artificială, în timp ce locuitorii din mediul rural rămân izolați tehnologic.

Peste 40% dintre români nu utilizează niciodată platforme AI, indicând un clivaj educațional și generațional profund.

La nivel național, un sfert dintre cetățeni recurg zilnic la soluții AI, datele reflectând cu precizie dinamica din marile centre urbane precum Cluj-Napoca. Profilul utilizatorului constant include persoane cu vârste între 18 și 44 de ani, cu studii superioare și angajați în mediul privat, care asimilează tehnologia ca pe un instrument cotidian. La polul opus, peste 41% din populație respinge total aceste inovații, fiind vorba în special de vârstnici, persoane cu educație primară și locuitori din mediile rurale. Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, explică faptul că societatea s-a împărțit în „două lumi digitale distincte”, unde o minoritate urbană adoptă inovația, în timp ce majoritatea rămâne complet în afara acestui ecosistem.

• Liceu nou în cartierul Borhanci, construit de la zero pentru 320 de elevi
• De la Cannes la TIFF 2026: „Minotaur” va fi proiectat la Cluj
• Waves Festival 2026: Line-up complet! Experiență muzicală totală la Băile 1 Mai: Lost Frequencies, James Hype, Jonas Blue, Mohombi, INNA, Celia și mulți alții
• Programul TIFF.25 a fost lansat: Peste 200 de filme și evenimente speciale la ediția aniversară
• Triumf european pentru Cluj: Castelul Bánffy din Răscruci a câștigat două mari premii pentru restaurare

Câtă încredere au oamenii în rezultatele oferite de tehnologie

Deși adopția crește accelerat în orașele universitare, relația cu inteligența artificială rămâne una bazată mai degrabă pe o utilitate prudentă, nu pe încredere deplină. Doar un sfert dintre respondenți au încredere multă sau foarte multă în răspunsurile generate de AI, în timp ce peste 70% manifestă scepticism. Tinerii și persoanele cu studii superioare din orașele mari sunt cei mai deschiși, însă lipsa de încredere domină clar în rândul persoanelor trecute de 45 de ani și al angajaților din sectorul public. Specialiștii notează că acest amestec de deschidere și scepticism demonstrează o „adopție încă fragilă la nivel cultural”, chiar și printre utilizatorii activi ai aplicațiilor.

Care este riscul ca inteligența artificială să elimine locuri de muncă

Impactul inovațiilor tehnologice asupra pieței muncii generează îngrijorări inegale. Aproximativ 33% dintre români se tem că platformele inteligente i-ar putea lăsa fără loc de muncă, anxietatea fiind concentrată, paradoxal, tocmai în rândul celor care nu folosesc tehnologia. Sociologii subliniază că această teamă nu reprezintă o evaluare obiectivă a riscului tehnologic, ci reflectă „insecuritatea existentă” a categoriilor deja vulnerabile socio-economic. Prin contrast, angajații din mediul privat și tinerii din orașe cu economii dinamice, unde recalificarea și adaptarea la noile cerințe sunt mai accesibile, sunt cei mai puțin îngrijorați de o eventuală concediere din cauza automatizării. Datele provin dintr-un barometru realizat la începutul lunii martie, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ la nivel național.