Descoperire revoltătoare în arhivele CNSAS: cum și-a transformat un turnător la Securitate 14 ani de delațiuni în vechime pentru pensie

Un dosar CNSAS recent scoate la lumină o absurditate a vechiului regim: un informator a cerut ca anii de turnătorie să fie asimilați vechimii în muncă.

Speța expune evenimente derulate între 1956 și 1970 în arhivele naționale. Detaliile publicate demonstrează cum aparatul opresiv își răsplătea loialii.

O carieră clandestină susținută din fondurile statului

Cazul lui Dragomir Mihai, făcut public de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, demontează mitul turnătorului ghidat pur de convingeri ideologice, expunând o latură profund mercantilă a aparatului de represiune. Timp de 14 ani, între 1956 și 1970, bărbatul și-a transformat delatoriunile într-o veritabilă profesie, trăind exclusiv din sumele de bani oferite ca recompensă de către Securitate. Documentele de arhivă arată că, la finalul acestei perioade de activitate neîntreruptă, informatorul a realizat cu pragmatism că lipsa unui contract de muncă legal îl lasă vulnerabil în fața bătrâneții. Considerându-se o victimă epuizată de „lupta pentru apărarea patriei”, acesta a solicitat oficial instituției pe care a servit-o să găsească o soluție pentru a-i garanta un venit stabil la pensie.

• Hub-ul Educațional Borhanci: A fost inaugurat noul liceu și sala de sport, o investiție de 8,4 milioane de euro
• Floreștiul pe harta culturală a României: A fost inaugurată MuTRA- Galeria istorică a Transilvaniei
• A fost inaugurat noul Centru de Neurochirurgie și Patologie Cerebro-Vasculară al SCJU
• Lucrări de renovare la Librăria Universității din Cluj-Napoca: Ramele albe din lemn stratificat stârnesc discuții în zona ultracentrală
• Încă 12,24 kilometri de autostradă deschiși în România: Se circulă pe secțiunea Zimbor-Poarta Sălajului din Autostrada Transilvania

Soluția Securității: Falsificarea istoriei personale

Răspunsul sistemului la această cerere absurdă subliniază disprețul total față de legalitate care caracteriza regimul comunist. Deși, din punct de vedere juridic, o astfel de asimilare era imposibilă, ofițerii de Securitate au orchestrat o fraudă birocratică de proporții pentru a nu-și nemulțumi „angajatul”. Soluția identificată a fost falsificarea retroactivă a identității profesionale a lui Dragomir Mihai. Astfel, s-a propus ca acesta să fie încadrat fictiv, pentru o anumită perioadă, drept subofițer al Consiliului Securității Statului, iar ulterior ca angajat civil. Ingineria administrativă a mers până la emiterea unui carnet de muncă antedatat și luarea informatorului în evidențele centrului militar ca subofițer în rezervă. Întregul efort a avut un singur scop: transformarea anilor în care a distrus viețile altora într-un stagiu de cotizare complet și legal, asigurându-i o pensie liniștită din banii statului.

Impactul în inima Transilvaniei

Pentru publicul din Cluj-Napoca, un centru universitar și cultural unde rețeaua de informatori a vizat constant mediul academic și figuri disidente majore, precum Doina Cornea, astfel de dezvăluiri au o greutate istorică aparte. Arhivele demonstrează că, inclusiv pe străzile și în amfiteatrele din inima Transilvaniei, delatorii operau adesea cu aceeași rigoare calculată, transformând trădarea într-o sursă de venit. Publicarea acestor spețe de către CNSAS este esențială pentru comunitatea locală, deoarece reamintește că mecanismele represiunii nu au fost doar un construct ideologic abstract, ci o rețea profund birocratică, susținută prin privilegii ascunse, falsuri instituționale și pensii construite cinic pe suferința celor urmăriți.