Muzeul Etnografic al Transilvaniei a găzduit vineri, 7 martie, lansarea volumului „Cafeneaua îngerilor – Schițe de portret pentru un istoricon literar-sentimental”, semnat de poetul Horia Bădescu. La eveniment a participat și președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop.
Volumul a apărut la editura clujeană Școala Ardeleană, iar evenimentul este organizat de Uniunea Scriitorilor, filiala Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Fundația Transilvania Leaders și Editura Școala Ardeleană.
„Această carte nu e o istorie a literaturii ori una a artelor plastice, nici măcar o încercare. E o bucată de suflet și o suită de oglinzi, în care s-au închegat fugoase chipuri de scriitori și pictori, de magiștri și discipoli, de comilitoni, de care el, sufletul, dar și peana s-au răsfățat răsfățându-i, așa cum ei toți l-au răsfățat cu arta lor și, cei ai timpului acesta, cu prietenia”, a declarat Horia Bădescu.
Invitați de renume alături de Horia Bădescu
Alături de Horia Bădescu, la eveniment au fost alături și au luat cuvântul personalități ale culturii românești precum:
- Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române
- Eugen Uricaru
- Negoiță Lăptoiu
- Marius Bojiță
- Ioan Chirilă
- Vasile G. Dâncu
Gazda evenimentului a fost Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Despre volumul ,,Cafeneaua îngerilor”
„Cafeneaua îngerilor” nu este o carte obișnuită. Nu se vrea o istorie a literaturii sau a artelor plastice, nici măcar o încercare în acest sens. Este, înainte de toate, o „bucată de suflet”, o confesiune intimă a unui scriitor care și-a lăsat amprenta asupra culturii românești. Horia Bădescu ne propune o „suită de oglinzi” în care se reflectă chipuri fugare de scriitori și pictori, de „magiștri și discipoli”, de „comilitoni” care i-au marcat existența. Este un omagiu adus celor care l-au „răsfățat” cu arta și prietenia lor, dar și o meditație asupra trecerii timpului și a fragilității memoriei. Cartea nu a fost „scrisă anume”, ci „s-a scris în curgerea anilor”, adunând fragmente de viață și de sensibilitate. „Cafeneaua îngerilor” devine astfel un spațiu al rememorării, un loc în care autorul își reîntâlnește prietenii și mentorii, într-o „Arcadie clujeană” vegheată de silueta enigmatică a lui Mongolu. Este o carte despre prietenie, artă și condiția umană, scrisă cu sensibilitate și rafinament stilistic.
Cine este ilustrul Horia Bădescu
HORIA BĂDESCU (n. 24 februarie 1943 la Aref pe Argeș) este poet, prozator și eseist, doctor în litere, jurnalist și diplomat; laureat al Premiului de poezie al Uniunii Scriitorilor și al mai multor premii ale Filialei Cluj a acesteia, al câtorva importante festivaluri internaționale, al Premiului „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1991) și al Premiului European de poezie francofonă „Léopold Sédar Senghor” (2004); membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Scriitorilor Francezi, membru al Maison Internationale de la Poésie de Bruxelles și al CIRET, membru de onoare al Academiei Francofone și al Uniunii Poeților Francofoni. A publicat peste treizeci de volume de poezie, eseuri și romane, apărute în România, Franța, Belgia, Bulgaria, Macedonia, Spania, Vietnam. Membru fondator al grupării Echinox și al Societății Culturale și Festivalului Internațional „Lucian Blaga”. Comandor al Ordinului național român Meritul Cultural și cavaler al Ordinului național francez Les Palmes académiques. Printre cele mai recente volume:O noapte cât o mie de nopți (roman, Limes, 2011), Cărțile viețuirii (poeme, Eikon, 2013), Roulette russe (poeme, Ed. L’Herbe qui tremble, 2015), Zborul gâștei sălbatice (roman, ed. a II-a, Școala Ardeleană, 2015), Le poème va pieds nus (poeme, Ed. l’Arbre à paroles, 2016), Decameronice (poeme, Școala Ardeleană, 2017), Doar din pământul patriei (eseuri, Școala Ardeleană, 2018), Joia patimilor (roman, ed. a IV-a, Școala Ardeleană, 2018), Căderea din Rai (memorialistică, Școala Ardeleană, 2020), Poduri și vămi (memorialistică, Școala Ardeleană, 2020), O sută și una de poezii (poezie, Editura Academiei Române, 2020), Dinaintea ta merge tăcerea (poezie, Școala Ardeleană, 2021), Între Scila și Caribda, încotro? (eseuri, Școala Ardeleană, 2022), E toamnă nebun de frumoasă la Cluj. Poeme alese și rostite de autor (ediție revăzută și adăugită, Școala Ardeleană, 2022), Rana ascunsă a fiecărei zile (poeme, Școala Ardeleană, 2023), Proba oglinzii (eseuri, Școala Ardeleană, 2024).
Ce opere conține cartea
Cuprins
CAFENEAUA ÎNGERILOR
Anatomia criticului (Ioan Adam)
Parada măștilor (Grigore Alexandrescu)
„Puterile cuvântului le știu” (Valeriu Anania)
Cântec despre Enkidu (A. E. Baconsky)
Contimporan cu Dumnezeu (Lucian Blaga)
Memoria unei clipe (Ana Blandiana)
Orion (Geo Bogza)
Mobi (Mariana Bojan)
„Tot în Ardeal, tot în Ardeal” (Ion Brad)
Muntele (Petre Bucșa)
Bloc notes (Augustin Buzura)
„Crima lui Caragiale” (I. L. Caragiale)
Sub streașina amurgului (Ilie Călian)
Ilustrată din Place Pigalle (Alexandru Căprariu)
Cerchiștii (Cercul Literar de la Sibiu)
Călărețul de fum (Radu Ciobanu)
Amurgul arheilor (Theodor Codreanu)
Cum mai rămase-n urmă Cetățuia! (Cornel Cotuțiu)
Gloria Constantini (Constantin Cubleșan)
Arheolog al transcendentului și al istoriei (Mihail Diaconescu)
Lacrima ironiei bufone (Leonid Dimov)
Recviem pentru un poet (Văsălie Dohotar)
Oglinzile timpului (Echinox)
Sindromul Grama (Mihai Eminescu)
Galoanele bunei-cuviințe (Victor Felea)
Un rostandian (Dinu Flămând)
Noapte bună, mon général! (Laurențiu Fulga)
Patriarhul (Gala Galaction)
Remember (Tașcu Gheorghiu)
Dincolo de cortină (Mircea Ghițulescu)
Clopotul (Octavian Goga)
Totem (Romulus Guga)
De firea moldovanului (Ioan Holban)
Cărturarul și provincia (Vasile Igna)
Gramatica celestă (Negoiță Irimie)
Cortul singurătății (Magda Isanos)
Leul în iarnă (Eugen Jebeleanu)
Baladă pentru Don Quijote (Alexandru Macedonski)
Epistolă către tărâmul umbrei (Virgil Mazilescu)
Scrisoare către Teohar (Teohar Mihadaș)
Bruno (Ion Mircea)
Alarhos (Nicolae Mocanu)
Marcellus (Marcel Mureșeanu)
Lotrul (Fănuș Neagu)
Scrisoare către un prieten (Basarab Nicolescu)
Doctor Faust (Mircea Opriță)
Boierul de Desești (Gheorghe Pârja)
Să mai dai samă, Doamnă! (Irina Petraș)
Tușe pentru un portret (Ioana Em. Petrescu)
Învățând cum se moare (Liviu Petrescu)
Petru (Petru Poantă)
Rug și flacără (Ioan-Aurel Pop)
Diminețile unui băiat cuminte (Ion Pop)
Un om al datoriei (Mircea Popa)
Monseniorul de Umbria (Adrian Popescu)
Noapte bună, mărite prinț! (D. R. Popescu)
Un om de la Hamangia (Marin Preda)
Un mare timid (Nicolae Prelipceanu)
Despre Adam cel căzut din Rai în Logoslavia (Adam Puslojić)
Anatomia imaginarului (Adrian Dinu Rachieru)
Neascunsa trudă (Ilie Rad)
Ermitul (Teofil Răchițeanu)
Fascinația bibliotecii (Aurel Sasu)
Monahismul mirării (Vasile Sav)
Neguțătorul de povești (Tudor Dumitru Savu)
Criticul mântuit (Eugen Simion)
Îngerul Nichita (Nichita Stănescu)
Sfântul de la Rohia (Nicolae Steinhardt)
Deplin întru ale sale (Octavian Șchiau)
Cenușa aurie a timpului (Ion C. Ștefan)
Sigiliul tăcerii (Viorel Știrbu)
Surâsul lui Petronius (Cornel Udrea)
De amiciția (Laurențiu Ulici)
Caseta Micului Mogul (Eugen Uricaru)
Un bulgăre de humă (Dorel Vișan)
Dreapta magistratură a timpului (Ion Vlad)
Romulus cel Mare (Romulus Vulpescu)
Portret de critic (Alexandru Zotta)
Spune opinia ta despre acest subiect