Risc major de alunecări de teren la fosta mină de sare Ferdinand din Coștiui, Maramureș

Pământul riscă să cedeze din nou sub greutatea trecutului industrial, direct peste zonele locuite.

Ce se ascunde sub drumurile din satul maramureșean Coștiui? În martie 2026, autoritățile au impus o alertă de monitorizare la fosta mină Ferdinand, încercând să prevină un nou dezastru. Detaliile din spatele faliilor subterane ascund o realitate cruntă.

Tensiune subterană la fosta exploatare Ferdinand

La mai bine de o jumătate de an de la incidentul care a zguduit comunitatea din nordul țării, spectrul unei noi catastrofe planează asupra satului Coștiui, aparținător comunei Rona de Sus. Reprezentanții Prefecturii Maramureș au precizat miercuri, 11 martie, că perimetrul adiacent fostei mine de sare Ferdinand este supus unei supravegheri tehnice stricte. Această decizie nu este una de rutină, ci o măsură de forță majoră luată pentru a preîntâmpina o nouă alunecare de teren masivă, similară cu cea înregistrată pe 21 iulie 2025. La acea dată, prăbușirea tavanului vechilor galerii a dislocat volume uriașe de pământ, afectând grav o gospodărie din imediata vecinătate și provocând panică în rândul localnicilor. Documentele oficiale ale Prefecturii indică faptul că echipele de teren au primit dispoziții clare să intervină preventiv, transformând zona într-un punct critic pe harta de risc a regiunii.

• Waves, festivalul din nord-vestul țării de care poate nu ai auzit încă: Muzica trap se va auzi în stațiunea 1 Mai. Petre Ștefan, Nouă Unșpe, Badd G și IDK printre artiștii confirmați
• Jaf ca-n filme la CTP Cluj: Detaliul care i-a trimis după gratii pe hoții cu cagule deși credeau că nu lasă urme
• Adio camioane de mare tonaj pe drumurile județene: Restricții dure în 10 noi zone din Cluj pentru protejarea asfaltului
• TIFF.25: Primele filme confirmate! Radu Jude și Pedro Almodóvar deschid lista avanpremierelor la ediția aniversară
• CTP Cluj-Napoca: Programul transportului public de Paște. Linii speciale pentru Noaptea de Înviere

Infrastructura rutieră, victimă colaterală a geologiei

Problema depășește granițele unor simple surpări punctuale, afectând direct mobilitatea și siguranța în zonă. Complexitatea contextului geologic, marcat de straturi instabile și falii active de sare, a transformat drumul județean DJ 186A într-o infrastructură vulnerabilă. Din acest motiv, autoritățile au dispus reabilitarea urgentă a acestui tronson de drum, vital pentru conectivitatea comunei. Raportul înaintat de Prefectură menționează că inspecțiile pe teren nu mai pot fi lăsate la voia întâmplării. Oficialii guvernamentali în teritoriu au subliniat că procesul de monitorizare trebuie executat „sistematic și documentat”, aceasta fiind singura strategie care ar permite autorităților de urgență să declanșeze intervenții rapide în cazul în care pământul dă noi semne de cedare. Experții geologi convocați pentru evaluarea versanților au recomandat cartografierea imediată a tuturor zonelor de risc și continuarea lucrărilor de consolidare fără nicio întrerupere, impunând un ritm de șantier de urgență.

Intervențiile tehnice de o asemenea anvergură au necesitat o infuzie majoră de fonduri publice. În încercarea de a stabiliza zona după catastrofa din vara anului trecut, Guvernul a deblocat în luna august 2025 suma de 1,176 milioane de lei. Banii, trași direct din Fondul de intervenție aflat la dispoziția Executivului, au fost direcționați exclusiv către satul Coștiui pentru a acoperi costurile uriașe ale lucrărilor de umplere, compactare și punere în siguranță a craterului format prin prăbușirea terenului. Deși un raport recent arăta că suprafața pe care s-a produs colapsul fostei mine a fost reabilitată complet la nivel vizual și peisagistic, eforturile actuale demonstrează că echilibrul subteran rămâne extrem de fragil, necesitând o atenție permanentă din partea autorităților și a drumarilor.

Context

Problema surpărilor în zonele cu istoric de exploatare a sării reprezintă o vulnerabilitate cronică pentru mai multe regiuni din Transilvania și Maramureș. Exploatările masive realizate în secolele trecute, adesea prin metoda camerelor în formă de clopot, au lăsat în urmă goluri subterane uriașe. În timp, pânza freatică și apele meteorice se infiltrează în aceste caverne, dizolvând treptat stâlpii de susținere din sare, fenomen cunoscut în geologie sub numele de sufoziune. Când structura de rezistență cedează, tavanul minei se prăbușește violent, formând la suprafață cratere de mari dimensiuni sau lacuri sărate. Unul dintre cele mai notorii cazuri recente cu o dinamică similară este dezastrul de la Ocna Mureș din decembrie 2010, când un crater uriaș a înghițit un magazin și a distrus infrastructura rutieră, dar riscuri de acest gen sunt permanent monitorizate și în apropierea municipiului Cluj-Napoca, în zone cu saline precum Turda, la Durgău, sau Ocna Dej.